Facebook
Home Colectii News Cadou Contact Comanda
Home --> Articole --> Jena alaptatului in public - Motive, Explicatii, Interpretari

Jena alaptatului in public - Motive, Explicatii, Interpretari

Sanul plin cu lapte, supradimensionat, areola mamelara larga in nuante diferite de maroniu inchis, mamelonul umed inaltat, bebelusul care ba mananca, ba se joaca cu el, prinzandu-l si scapandu-l din gura ca intr-un joc de-a prinselea sau care lingandu-l tacticos si satisfacut nu se lasa dat de la sanul mamei si colac peste pupaza, privirile curioase si insistente ale celorlalti, cu sau fara susotelile revoltatoare te pot face sa te simti ca si cum ai comite un act ilegal sau ai fi protagonista unui film XXL. In acest stopcadru, ochii majoritatii publice percep sanul in primul rand ca organ sexual, in timp ce functia hranitoare trece in plan second daca nu cumva lipseste cu desavarsire.

Hai sa vedem cum anume se explica acest raspuns.

Suptul ca actiune caracteristica stadiului oral in primul an de viata al copilului, legat sau nu de satisfacerea nevoii de foame este vazut de psihanalisti (Freud, Francoise Dolto etc.) ca o manifestare a sexualitatii. Fascinatia barbatului pentru sanul feminin este universala si prezenta in toate timpurile - “Sanul este un atribut care, prin vaz, declanseaza la receptor stimuarea instinctului sexul. Odata captat de organele noastre de simt, mesajul este transmis la straturile arheocerebrale, sediu al pulsiunilor noastre instinctive; acesta va declansa imediat o actiune in vederea infapturii actului sexual.” (Dr. Gerard Leleu, Tratat de mangaieri).

Explorarea protuberantelor sanilor pe indelete, desfatarea lor de gura umeda, suptul sunt deopotriva si secvente ale actului sexual. Suptul sanului mamei de catre bebelus este similar suptului sanului femeii de catre barbat: “Sa frece cu buzele-i umede mamelonul inaltat; sa-l hapaiasca, sa-l traga, sa-l apese; sa linga areola din cand in cand (..); sa linga mamelonul, sa-si lase limba sa rataceasca pe contururile sale si-apoi sa-l lipaie cu lacomie; sa suga incetisor mugurul muiat, sa-l soarba cu gingasie, sa-l lase, sa-l aspire cu si mai multa putere pana cand inghite areola (…), sa-l striveasca de palat – toate acestea se chema supt. Este un joc de copil dupa care, bineinteles, tot barbatul se da in vant.” (Dr. Gerard Leleu).

Focusarea pe caracterul sexual al sanului femeii este o atitudine intalnita frecvent mai ales in mass media, unde reclamele merg pe principiul ca sanii mari si apetisanti pot vinde absolut orice. Produsul, oricare ar fi el, asezat in apropierea unor sani perfecti devine produs de succes. Uneori, nici nu este nevoie ca produsul sa apara in prezentare. Sunt suficiente cateva gesturi senzuale si o pereche de sani si gata. Pe de alta parte, imaginile in care mamele alapteaza sunt atat de rare, incat o femeie devenita mama poate sa nu fi vazut niciodata o alta femeie alaptand.

Desigur ca aceste explicatii nu acopera intreaga paleta a aspectelor sexuale legate de sani. Nu doar ceilalti vad astfel lucrurile, ci chiar si o multime de femei. Planul intergenerational si transgenerational al familiei este semnificativ. Mituri, povesti, convingeri, secrete, preocupari, nevoi legate de alaptare si sexualitate isi fac jocul acum: Este rusine sa iti arati sanii in public. Nu esti o mama buna daca nu alaptezi. Nu alapta in public ca sa nu te deoache lumea si sa pierzi laptele.

Sustinerea proaspetei mame de catre partenerul ei in ceea ce priveste alaptatul bebelusului acasa, ca si in public este un aspect esential, caci din pacate exista si soti, parteneri care apreciaza drept o indecenta alaptatul in public, chiar daca este vorba despre propriul copil. Sanii femeii lui asupra carora avea candva exclusivitate, sunt acum la dispozitia copilului si in vazul celorlalti, intelegand prin ceilalti atat femei, cat mai ales barbati.

Imaginea corporala a proaspetei mamici este o alta piesa a acestui puzzle. Increderea, satisfactia, felul in care se gaseste atragatoare sau nu, tulburarile de imagine corporala au un rol important in ceea ce priveste alaptatul in public. Dinamica imaginii corporale isi face simtite efectele inca din perioada prenatala, iar femeile nu isi revin tocmai imediat ulterior nasterii la formele de dinainte de sarcina – greutate, tonifiere musculara, celulita sau vergeturi. Intelege-ti, accepta-ti si iubeste-ti corpul postpartum!

Cercetarile (Barnes at al., 1997) arata ca femeile extrem de preocupate de forma corpului isi exprima mai putin intentia de a alapta in general, cele mai multe evitand a alapta in public.

A crede in alaptat nu este usor in epoca contemporana medicala din Romania. Este nevoie de increderea ta absoluta in alaptat, in beneficiile pe care le aduce bebelusului tau, tie, relatiei (atasament) si familiei voastre. Informeaza-te si pregateste-te: citeste, studiaza, analizeaza. Pune-ti intrebari si cauta raspunsuri la indoielile pe care le ai. Vorbeste cu mamele din jurul tau si nu uita sa incepi chiar cu mama ta. Programeaza-te pentru alaptat decorandu-ti biroul sau casa cu obiecte de arta sau orice fel de material atragatoare care simbolizeaza si sustin aceasta relatie speciala (ex. sculpturi, tablouri, postere). Vizualizeaza-te alaptand cu incredere. Participa la cursuri prenatale – de puericultura, Lamaze sau de alaptat.

Varsta copilului alaptat (mai mare de 1 ½ - 2 ani) provoaca la ceilalti un amalgam de trairi, reactii, ganduri contradictorii, exprimate vehement verbal sau nonverbal la adresa celor doi – mama si copil. Dezgustul si dispretul lor se amesteca cu replici taioase la adresa mamei sau a copilului si interpretari personale (ex.: cum ca mama nu se poate desprinde de copil, ca il face dependent de ea, ca ceva nu este in regula nici cu mama, nici cu copilul, ca laptele nu mai este bun etc.), facand ca alaptarea in public sa devina din ce in ce mai provocatoare.